Schimbare de adresa – Changing the address


Blogul s-a mutat pe www.turn2christ.co.uk

The weblog has moved to www.turn2christ.co.uk

Advertisements

Un mormant gol – An emply tomb RO-EN

Tags

, , , , , , ,


Empty Tomb

Artist: Dale R. Molnar
© South Light Studio, Inc., 2008
http://www.southlightstudio.net/

O piatra data la o parte, un sigiliu rupt, un mormant gol s-un Isus Viu!

Nu se poate da o veste mai buna decat cea ca Isus a spalat pacatele lumii prin moartea Sa iar prin invierea Sa ne-a dat victorie asupra mortii !

Isus e viu!

 

A rock pushed aside, a broken seal, an empty tomb and a living Jesus!

There can be no better the news than this: Jesus washed the sins of the world through His death and through His resurrection He gave us victory over death!

Jesus is alive!

Schimba trendurile pe Twitter – Change the Twitter trends RO-EN

Tags

, ,


Ce-a mai mare parte a populatiei crestine a Pamantului sarbatoreste maine Invierea lui Isus si ceea ce a adus aceasta inviere. Haideti sa adaugam in trendurile Twitter-ului #ChristIsRisen sa vada cat mai multi acest adevar!

Cei care folositi Twitter si aveti prieteni pe Twitter, spuneti prietenilor sa foloseasca #-tagul #ChristIsRisen

Haideti sa schimbam trendurile!

twittMost of the Christian population celebrates Earth tomorrow, The Resurrection of Jesus and what brought this resurrection to us. Let’s add in Twitter  trends #ChristIsRisen for many people to see this truth!

Those who have a Twitter account and have friends on Twitter, tell your friends to use the #ChristIsRisen in their Twits !

Let’s change the trends!

Awesome Scripture 30 03 13

Tags

, ,


philippians-2-wordle(c) Tim Brister

  Philippians 2: 6-11 – The Message : 6 He had equal status with God but didn’t think so much of himself that he had to cling to the advantages of that status no matter what. 7 Not at all. When the time came, he set aside the privileges of deity and took on the status of a slave, became human! 8 Having become human, he stayed human. It was an incredibly humbling process. He didn’t claim special privileges. Instead, he lived a selfless, obedient life and then died a selfless, obedient death – and the worst kind of death at that: a crucifixion. 9 Because of that obedience, God lifted him high and honored him far beyond anyone or anything, ever, 10 so that all created beings in heaven and on earth – even those long ago dead and buried – will bow in worship before this Jesus Christ, 11 and call out in praise that he is the Master of all, to the glorious honor of God the Father.

S-a sfarsit! – It is finished! – RO-EN

Tags

, , , , , , , , , ,


Iata omul..sau cat mai era din el, conform sfarsitului lui Isaia 52, El nici nu mai semana a om,  un trunchi de carne, schingiuit, atarna pe o cruce in fata unei multimi ce il acuza, aceeasi multime care cu o saptamana inainte il aclama ca rege, aceeasi multime pe care El o iubea. Intuneric, cutremur au fost cateva din freamatele pamantului care a fost creeat de El si care acum Il petreacea spre moarte din locul numit al Capatanii unde soldatii aruncau zaruri pentru a-I lua camasa. Cand a baut tot paharul, cand toata vina a luat-o asupra Lui, cand Dumnezeu s-a intors fata de la El a continuat sa stea pe cruce pentru mine, ca azi sa fiu eu liber, sa fii tu liber, sa fim noi iertati si cu certificate de nastere ceresti, cu o cetatenie acolo.

Perdeaua din templu s-a rupt in doua, ca act fizic, deschiderii unei libere directe la Dumnezeu, prin ea s-a rupt vechiul legamant, vechea modalitate de acoperire a pacatelor findca acum, Isus a platit totul!

Acum e liniste, a plecat sa faca lucrarea pe deplin si sa prezinte apoi Tatalui, cu bucurie, o lume spalata in sangele Lui! ” S-a sfarsit!

images (1)Behold the man .. or what was left of Him as according to the end of Isaiah 52, He didn`t look like a man, just a meat trunk, tortured, hung on a cross in front of a crowd that accused Him, the same crowd which a week ago was cheering Him as king, the same crowd that He loved. Darkness , earthquake were some of the struggles of the earth that was created by Him and which was now leading Him to His death on a place called the Skull, where soldiers threw dice to get the shirt. When He drank the entire cup, when He took all the blame on Him, when God turned away from Him, He continued to stay on the cross for me, so today I can be free, you can be free, to be forgiven and own heavenly birth certificates, with a citizenship there.

The curtain of the temple was torn in two, as the physical act of opening a direct free way to God, through it He broke the old covenant, the old way of covering the sins because now, He paid it all!

Now it’s quiet, He went to do the work fully and then present to the Father with joy, a world washed in His blood!” It is finished!”

Priveste-l in ochi! Look Him in the eye! – RO – EN

Tags

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,


Passion_of_the_Christ_9
O paine franta si struguri zdrobiti, nu doar un semn al crestinismului ci un curcubeu, o aducere aminte ca Dumnezeu a dat tot sa  ne rascumpere. O speranta, un semn al promisiunii revenirii.

O tacere de moarte se lasa cand a rupt painea, iar sunetul faramiturilor ce cadeau pe podea rasunau a ciocane batand cuie-n palemele celui ce a frant painea, cateva ore mai tarziu. Desi disputau cine era mai mare, dupa, dar cand le-a intins paharul, n-au scos o vorba, fiindca le vorbea despre sangele Lui ce avea sa spele pacatele lumii.

L-au parasit si s-au imprastiat de n-au mai fost doi la un loc, curand dupa ce s-a rugat pentru ei ca sa fie una. Unul s-a lepadat a 3-a oara privind on ochii lui Isus, plangand apoi cu amar, in timp ce Iuda, n-a mai apucat sa cunoasca harul celui pe care l-a vandut de parca ar fi fost proprietatea lui, fiindca s-a spanzurat cu o imagine ce nu s-o mai putea scoate din minte, a vazut indeaporoape profunzimea ochilor lui Isus.

Ochi care si azi te privesc indeaproape, fie incerci sa scapi de ei, ca Iuda, fie vrei sa-I cunosti mai indeaproape ca mai tarziu Petru. Vino, cunoaste-i m-ai indeaproape! Priveste in ochii Lui si ai sa vezi DRAGOSTE!

Broken bread and crushed grapes, not just a sign of Christianity but a rainbow, a reminder that God gave all to redeem us. A hope, a sign of the promised return.

A dead silence settled when He broke the bread and the sound of ofe crumbs that fell on the floor sounded like the hammers banging nails into the hands of the one who had broken the bread, a few hours later. Though they disputed after who was the greatest, but when He passed the cup, they have said no words, because He spoke of His blood that will wash the sins of the world.

They left and were scattered to have never been two together, soon after he prayed for them to be one. One denied Him the 3rd time looking into the eyes of Jesus, then he went outside crying bitterly, while Judah never got to know about the grace of Him which he had sold as if He was his property, because he hanged himself with an image it could not remove from the mind’s eye he saw the depth of Jesus` eye

Eye that watch you closely today either you try to get rid of them like Judas did, or you want to know them more closely as Peter later did. Come know Him closely! Look into his eye and see you will see LOVE!

Scriitori de istorie: Ovidiu Cornea – Misionar in Malawi, Africa II


IMG_1752

Partea I (click aici)

Q: Ce poti sa ne spui despre Scoala Biblica din Malawi, cati studenti s-au pregatit pana acum acolo? Care sunt nevoile lor ca si studenti? Care sunt nevoile Scolii Biblice?

A: O lucrare creștină fără viziune este o lucrare moartă. Orice lucrător ar trebui să aibă planuri pentru viitor, spre care să țintească și pentru care să stea în rugăciune. Școala Biblică de aici este în acest moment la stadiul de viziune, și purtată pe brațe de rugăciune. Deși am avut cursuri 1 an de zile în satul Mpyupyu, planul nostru este ca Școala să fie localizată aici, la tabără, iar studenții să vină și să stea aici pentru o perioadă de timp. Deocamdată ducem lipsă de două clădiri pentru acest scop (una pentru băieți și una pentru fete), precum și de fondurile necesare bunului mers al acestei lucrări. O Școală de Misiune ar fi un pas mare înainte pentru lucrarea din Malawi, pentru că ar însemna să facem și să pregătim ucenici, și la momentul potrivit știm că Domnul va purta de grijă pentru tot ceea ce este necesar. Cred ca în acest moment se înțelege mai clar dorința noastră pentru lucrarea de aici: la început facem tabere,155348_182197671794027_5334561_n unde invităm copiii să îL cunoască pe Domnul Isus. Mai apoi, vizităm părinții, și încercăm să îi aducem și pe ei la Mântuitorul. După aceea construim biserici, unde atât copiii, dar și părinții, să poată veni în părtășie unii cu alții, și cu Domnul. Ultimul pas ar fi ucenicizarea tinerilor, care mai apoi să se întoarcă în satele de unde vin sau să fie trimiși de Domnul în alte locuri, pentru propovăduirea Evangheliei. Școala Biblică, atunci când va lua ființă, va completa lucrarea din Malawi! Pentru a răspunde totuși la întrebare, în acel un an de zile cât am ținut cursurile în biserica din Mpyupyu, am avut undeva la 20 de studenți, toți fiind membrii în biserica respectivă.155974_182196518460809_7348380_n Probabil că cea mai mare nevoie este tocmai lipsa de cunoștință biblică, și mulți chiar știu asta, de aceea importanța formării unei Școli Biblice în adevăratul sens al cuvântului este cu atât mai mare. Nevoile Școlii Biblice deja au fost menționate: avem nevoie de două clădiri, și de resurse financiare lunare. Costurile de întreținere se ridică undeva la 50 de euro/student/lună.

 Misiunile care se desfasoara in zone in care saracia este prezenta, implica si ajutor in construirea de case, inlocuirea acoperisurilor vechi si gaurite si ajutorarea celor ce nu au venituri. Q: Care sunt reactiile celor ce sunt ajutati si a celor care sunt vizitati ?

 A: Creștinismul care nu este pus în practică nu este creștinism, iar oridecâteori a avut șansa, Domnul Isus a ajutat și material (în boli, cu hrană etc),154690_182199491793845_6406484_n pe lângă tot ceea ce a propovăduit. Așa cum ai spus, și misiunea din Malawi trebuie să ajute pe cei nevoiași, iar acest lucru, normal, produce bucurie enormă în inimile oamenilor. Ceea ce noi am încercat să atingem atunci când am reparat o fântână publică, și sper că am reușit, este ca să fim o lumină în tot satul Kachere. Am vrut ca oamenii să vadă că noi nu doar predicăm duminica, ci că ”religia” noastră este valabilă și în timpul săptămânii. O fântână reparată, o casă construită, sau un bolnav vizitat, sunt unelte importante în misiune și în evanghelizare. Matei 5:16: ”Tot așa să lumineze și lumina vaostră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.”. Singurul nostru scop este glorificarea lui Dumnezeu!75660_179018422111952_5606360_n

 Q: Ce inseamna pentru un misionar termenii: o bicicleta, o masina mica, o masina 4X4? La ce folosesc unui misionar astfel de mijloace de transport?  Poate un vehicul facilita o lucrare de misiune?

 A: Întrebarea grea, dar importantă, și îți mulțumesc pentru că ai ridicat-o. Nu știu exact cum e în alte țări, însă în România cred că circulă o idee destul de greșită, prin care se crede că un misionar nu are nevoie de lucrurile pe care poate alții le consideră normale și necesare. Mai mult, mulți frați gândesc din prisma culturii din România, fără să înțeleagă că Malawi nu se aseamănă deloc cu România,75182_177989028881558_2545981_n și nevoile de aici s-ar putea să nu se reflecteze în România. Mijlocul de transport înseamnă diferența dintre o lucrare eficientă și una mai puțin eficientă. Până în Kachere sunt 40 de km, iar până în satul Muheriwa sunt 90 de km un drum… Oare cum am putea noi să mergem pe jos așa distanță? O mașină mică ar fi suficientă, dacă drumurile ar fi precum cele din România. La un moment dat, pe blog, am spus că multe drumuri de aici au fost făcute pentru a fi circulate de oameni sau de căruțe trase de animle, iar nu pentru mașini. Lucrarea noastră este mai mult printre oamenii săraci care poate nu au auzit niciodată Evanghelia. Acești oameni locuiesc departe de orașe, pe drum foarte greu accesibile, iar o mașină mică pur și simplu nu face față.SAM_0115 Noi ne-am chinuit, pot să spun, 3 ani de zile cu o mașină mică. Am lovit-o de nenumărate ori în pietre sau denivelări de drum; de cele mai multe ori a trebuit să îmi las familia acasă duminicile, pentru că drumul era prea rău, iar mașina se lăsa foarte mult la pământ. Costurile întreținerii unei mașini de oraș, folosită pe drum pietros, este extrem de mare, ca să nu mai pun la socoteală limitele impuse de o astfel de mașină. Doar un exemplu vă dau, Atunci când sunt înmormântări, cultura impune ca cel decedat să fie dus în satul natal, lucru care cere transport. Ambulanțele de aici nu fac astfel de gesturi, iar oamenilor le rămâne să ducă sicriul cu mâna, uneori și câțiva kilometrii.IMG_2432 Cu o mașină mică, nu am putut niciodată să dau o mână de ajutor, și am fost nevoit chiar să închiriez o mașină mai mare, pentru ca să pot să ajut pe cineva din biserică să își ducă fratele decedat pe o distanță de 30 de kilometrii. După trei ani de rugăciune, acum avem o mașină de teren, cu spațiu deschis, și lucrarea noastră este mult mai efectivă.

Pe lângă lucrare, și lucrurile normale de zi cu zi necesită o mașină. Cumpărăturile pentru familie le facem în alt oraș, acolo unde găsim mimimum necesar de ce avem nevoie, iar transportul în comun aici lasă de dorit. Tren nu există, autobuze nu există, iar microbuzele sunt un pericol, astfel încât până și Ambasadele sfătuiesc împotriva folosirii lor.

 Dumnezeu te-a binecuvantat cu darul si responsabilitatea de a fi sot pentru Lita si tatic pentru Jessica si Aimee. Niciunul nu apartineti taramului Africii, nici nu sunteti negrii macar; Q: cum v-ati acomodat ca si familie in Malawi?  Cum sunteti primiti de cei din jur? Care au fost lucrurile cu care v-ati obisnuit rapid sau cele cu care ajustarea a fost mai indelungata? (gen mancare, clima, limba, cultura)

A: E adevărat că nu suntem negrii, însă să știi că aparținem acestui tărâm, în IMG_1824sensul în care pentru noi Malawi a devenit … acasă. În România nu avem nimic, tot ceea ce am fi putut avea am lăsat în spate sau am dat. Jessica și Aimee s-au acomodat de minune, pentru că ele sunt mici; acum, pentru ele, Malawi este tot ceea ce știu. Poate sună ciudat, însă ele s-au speriat când am plecat în România, pentru că sunt obișnuite ca toată lumea, cu excepția noastră, să fie negrii. Oamenii de aici sunt foarte politicoși, și primitori. Malawienii sunt un popor pașnic și tot timpul cu zâmbetul pe buze. Mâncarea este gustoasă, iar Lita a trebuit să re-învețe să gătească, folosing ingredientele locale. Limba oficială, chichewa, este una destul de ușoară de învățat dar, spre rușinea noastră, încă nu o stăpânim. Din septembrie anul acesta, fetele noastre vor merge la grădiniță, unde se vor socializa cu ceilalți copii de vârstafr_134_size1024 lor.Am făcut din Malawi casa noastră, unde vrem să stăm toată viața noastră, sau atât timp cât Domnul va vrea. Am dat foc bărcilor de salvare, și ne-am dedicat viața și familia în Mâna Lui pentru lucrarea din Malawi.

 Q: Care sunt motivele de rugaciune pentru care cei care vor citi aceste lucrui sa mijloceasca ?

A: Nevoile sunt așa de multe, iar pe blogul nostru vă pot ține la curent cu tot ceea ce se întâmplă de fiecare dată. Rugați-vă pentru sănătate pentru familie, și pentru protecție. Rugați-vă pentru înțelepciune și putere de lucru. Rugați-vă ca viața și lucrarea noastră să aibă un impact asupra celor din jurul nostru, și ei să îl vadă pe Domnul în noi. Rugați-vă ca prin tot ceea ce facem, Domnul să își primească slava.

Q:  Te-as ruga sa pui scris aici, date unde se pot face donatii sau eventual alte date de contact

A: Noi ne încredem în Domnul pentru toate nevoile noastre, pentru familie, și pentru lucrare. Donațiile și dărnicia copiilor Domnului este sursa prin care noi trăim și prin care facem misiune. Dacă doriți să luați legătura cu noi, pentru întrebări sau detalii, vă rugăm să accesați pagina noastră de blog (click) sau, alternativ, ne puteți scrie la adresa noastră de email: ovi.cornea@gmail.com.

History writers: Ovidiu Cornea – Missionary in Malawi, Africa II


IMG_1752

Part I (click here)
Q: What can you tell us about the Bible School in Malawi, how many students have been trained so far there? What are their needs as students? What are the needs Bible School?

A: A Christian ministry without vision is a dead work. Every worker should have plans for the future, for which to aim and what to pray for. The Bible College here is currently at the stage of vision, and worn on the knees in prayer. Although we had courses 1 year in the village Mpyupyu, our plan is that school be located here at camp, and students to come and stay here for a while. Yet we are two buildings short for this purpose (one for boys and one for girls), and the necessary funds to run this ministry. A Mission School would be a big step forward for ministry in Malawi, for that would be to make and prepare disciples and in we know that the Lord will take care for everything necessary afterwards. I think at this point one can more clearly understand our desire to work here: first we do camp ministry,155348_182197671794027_5334561_n where we invite children to know the Lord Jesus. Later we visit the parents and try to bring them to our Savior. Then build churches where both children and parents can come into fellowship with one another and with God. The last step would be disciple young people, who then return to their villages where they come from or are sent by the Lord in other places, for preaching the gospel.
The Bible College, when it will come into being, will complete the ministry in Malawi!
To answer your question though, in that one year while I lectured in the church in Mpyupyu I had about 20 students, 155974_182196518460809_7348380_nall of whom are members of that church. Perhaps the greatest need is related to the lack of biblical knowledge, and many even know this, so the importance of forming a Bible College in the true sense of the word is greater. Bible School needs have already been mentioned: we need two buildings, and financial resources monthly. Maintenance costs rise somewhere around 50 euros / student / month.

Missions that take place in areas where poverty is present involves also the help in building houses, replacing old roofs and holes and helping those who have no income. Q: What are the reactions of those who are helped and those who are visited?

A: Christianity which is not put into practice is not Christianity at al, and whenever He had the chance, Jesus offered material support (in disease, food, etc.), in 154690_182199491793845_6406484_naddition to everything He preached. As you said, the mission to Malawi to help the needy, and this, of course, produce enormous joy in people’s hearts. What we have tried to achieve when we repaired a public fountain, and I hope we succeeded, is to be a light in the village Kacha. I wanted people to see that we do not just preach on Sunday, but that our “religion” is valid during the week. A fountain repaired, a house built, or a sick person visited, are important tools for mission and evangelism. Matthew 5:16: “Let your light shine before men, that they may see your good works, and glorify your Father which is in heaven.”. Our only purpose is to glorify God75660_179018422111952_5606360_n

 Q: What does it mean for a missionary the terms: a bicycle, a small car, a 4×4 car? Is a missionary using such means of transport? Vehicle may facilitate missionary work?

A: Difficult he question, but it is important, and I thank you because you asked it. I do not know exactly how it is in other countries, but in Romania there is a bad understanding going, which says that a missionary does not need things that perhaps others consider normal and necessary. Moreover, many brothers think this in terms of the culture in Romania, not realizing that Malawi is not at all like 75182_177989028881558_2545981_nRomania, there needs might not be reflected in Romania. Means of transport means the difference between efficient ministry and a less effective one. From here to Kach there are 40 km, and to Muheriwa village is 90 km one a bad road. I wonder how we could walk that distance? A small car would be sufficient if the roads would be like they are Romania. At one point, on the blog, I said that many roads here were made to be traveled by people or animal drawn carts and not cars. Our work is more among poor people who may have never heard the Gospel. These people live far from cities, on roads very difficult to access, and a small car simply can not cope. We have struggled, I can say, 3 years with a car. SAM_0115We hit it many times in rocks or uneven road, most times I had to leave the family home on Sundays, because the road was too bad and the car is low on suspensions. Costs of a city car, used on the gravel roads are extremely high, not to put to account the limitations imposed by such a car. I`ll give just one example, when funerals take place, culture requires the deceased one to be taken to his native village, which require transport. Ambulances here are not that generous and the people are left to carry the coffin by hands, sometimes several kilometers. IMG_2432With a small car, I could never give a helping hand, and I had to rent a suitable car, so that I can help someone in the church to take his brother that died over a distance of 30 kilometers. After three years of prayer, we now have a jeep with open space, and our work is more effective.
In addition to ministry everyday things require a car as well. We get our groceries for my family from another city, where we find the minimum required of what we need and public transport is poor here. No train, no buses and minibuses are a threat, so even embassies advice not to use them.

God has blessed with the gift and responsibility of being a husband and dad to Lita for Jessica and Aimee. None of them belong to the realm Africa, you are not even black, Q: How did you as a family settled in Malawi? How did others received you? What were the things you got used to quickly or that adjustment took longer? (Like food, climate, language, culture)

A: It is true that we are not black, but you know what, we belong to this land, in IMG_1824the sense that for us, Malawi became … home. In Romania we have nothing left, everything we could have I left behind or I gave away. Jessica and Aimee did accommodate perfectly because they are small, now, for them, Malawi is all I know. It may sound weird, but they were scared when I went to Romania, because they are used to everyone else, except us, should be black. People here are very polite and welcoming. Malawi people are a peaceful people and always with a smile. The food is tasty and Lita had to re-learn how to cook using local ingredients. The language is called chichewa, is quite easy to learn but,  we still can`t handle it very well. Starting from September this year, our girls will go to nursery, where they will socialize with other children their age.fr_134_size1024
We made Malawi our home, where we want to stay all our lives, or as long as God wants us to stay. I burned the lifeboats, and we have dedicated our lives in His hand for His ministry here in Malawi.

Q: What are the reasons people who read these workers to pray about?

A:The needs are so many, and on our blog you can keep up to date with everything that happens every time. Pray for my family’s health, and protection. Pray for wisdom and strength work. Pray for our lives to have an impact on those around us, and they shall see the Lord in us. Pray that through everything we do, the Lord to receive His Glory.

Q: I would ask to write down here, details where one can make donations or any other contact details

A: We trust the Lord for all our needs, for the needs of our family and for the needs of the ministry. Donations and the generosity of God’s children is the source by which we live and we do mission. If you wish to contact us for questions or details, please visit our blog ,available in EN as well, (click)  or alternatively write us an email on: ovi.cornea@gmail.com.

Rezultat tragere la sorti – Prize draw results – RO – EN

Tags

, ,


Sunt putin dezamagit as spune, fiindca am avut un singur participant, dintre cele 250 de views pana la inchiderea commenturilor (au trecut 275 defapt pana am reusit sa inchei commenturile). Asa cum i s-a spus lui Naaman odata, daca se cerea sa faca un lucru mai greu, facea cu usurinta. As amenda totusi termenul de tragere la sorti findca include o singura varianta, iar in cazul acesta, Felicitari Adi! Albumul Hillsong Cornerstone este al tau.

Totusi, stati aproape, se pregateste un alt concurs, avand ca premiu TheCityHarmonic – Introducing, albumul care contine frumoasa melodie, Manifesto!

Pana atunci, fiti binecuvantati!

I’d say I’m a little disappointed, because there was just one participant out of all 250 views until the closing down of the entries  (275 actually passed before I managed to close down the comments). As it was said Naaman, if he would have been asked to do something difficult, he would have done it without hesitation. I would amend the word draw because this time there is just a single option and in this case, Adi Congratulations! Hillsong Cornerstone album is yours.

Still, stay tuned, another contest will be posted soon, having the prize TheCityHarmonic – Introducing; the album containing the, Manifesto song!

Till next time, be blessed!

cornerstone-hillsong

Scriitori de istorie: Ovidiu Cornea – Misionar in Malawi, Africa I

Tags

, , , , , , , ,


IMG_1752

     Multumesc mult ca mi-ai raspuns la emailul trimis! Eu te-am intalnit prima data in saptamana de crestere spirituala a anului 2007 daca bine-mi amintesc, prin intermediul lui Mihai, fratele tau si a lui Tommy iar mai tarziu a lui Eric care au devenit si cumnatii tai, atunci nu erai inca casatorit (corecteaza-ma daca gresesc anul ), dar despre asta vom vorbi mai tarziu. Nu am avut sansa sa te cunosc prea bine, sa-ti cunosc istoria, ca sa spun asa;  Q: ce te-a determinat pe tine sa-l alegi pe Hristos, sa urmezi cursurile Scolii Biblice Speranta pentru viitor (Hope for the future) Sighet si mai apoi sa pasesti pe taramul misiunii, mai ales intr-o tara a lumii a 3-a precum Malawi?

 A: Dani, în primul rând vreau ca să îți mulțumesc pentru această oportunitate pe care mi-ai dat-o de a împărtăși cu tine și cu cititorii blogului tău, lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut și le face în viața noastră. Cred că ai dreptate, ne-am întâlnit prima dată în anul 2007 la tabăra din Sighet, însă istoria (importantă) a vieții mele începe în anul 2000, atunci când Domnul Isus m-a salvat și mi-a dat o identitate nouă. Dumnezeu a pus în viața mea câțiva oameni deosebiți, iar unul dintre ei este fratele Feri, din biserica Baptistă ”Sfânta Treime” din Baia Mare, unde acum sunt și membru. Fratele Feri s-a luptat, atât în rugăciune cât și sub alte forme, pentru ca un tânăr cu plete (Ovi) să poată să audă de Domnul Isus. Împreună cu alți frați și surori, fratele Feri a organizat săptămâna de tabără de la Băsești, MM, săptămână care avea să îmi schimbe viața pentru eternitate. Ca și pentru fiecare participant la tabără, acești frați scumpi s-au rugat și pentru mine, și Domnul fost bun și a avut milă de viața mea. Exemplul lor, credincioșia și dedicarea lor, au avut un impact puternic în viața mea încă de la început. 190374_188446444524175_4931759_nÎn anul 2003, apoi, mă aflam într-o perioadă grea din viața mea. Deși mântuit, eram departe de Domnul, și eram astfel rătăcit, fără să știu încotro să o iau și ce să fac. Eram la un pas de a face o greșeală enormă, însă Dumnezeu a aranjat încât să mai am două săptămâni libere în care nu știam ce să fac. Acasă cu părinții nu vroiam să stau, cu biserica aveam probleme, și așa m-am hotărât să plec la Sighet, ca să mă distrez și să fiu departe de toți. Nici nu am știut că Dumnezeu avea să Se folosească de frații de acolo, pentru a vorbi inimii mele și pentru a-mi arăta că El poate face ceva semnificativ cu viața mea, însă doar dacă mă dedic în totalitate Lui. Dacă anul 2000 a însemnat anul în care mântuirii mele, atunci anul 2003 a fost anul dedicării mele în slujba Domnului. Școala de Misiune (anii 2003-2005) și mai apoi misiunea din Malawi au fost doar pașii normali ca urmare a acelei dedicări. Cred din toată inima, și din propria experiență, că dacă cineva se dedică din toată inima Domnului, Isus va ține cont de aceea promisiune și va lucra în acord cu ea pentru că, până la urmă, aceasta este voia Lui așa cum o găsim și în Marea Trimitere.

 Q: Ce a insemnat pentru tine, ca si slujitor, casatoria cu Lita, care era fica iubitului misionar american in Romania, Tom Gentry?  Dorinta si pasiunea pentru misiune s-a transmis dinspre socru spre ginere sau a fost o decizie pe care ai luat-o inainte de a o cunoaste pe Lita ca si sotia ta?

 Cornea and Gentry A: Vorbeam despre oameni deosebiți, iar fratele Tom a fost și el un astfel de om în viața mea. Pot să spun că mi-a fost ca și un tată, iar timpul petrecut lângă el a fost timp câștigat. Fără să exagerez pot să spun că nu am întâlnit niciodată un om atât de devotat și plin de pasiune pentru Evanghelie, și această pasiune a avut un impact și în viața mea, desigur. Școala de Misiune, în general, a fost responsabilă pentru creșterea mea spirituală și pentru dorința față de misiune. Trebuie să amintesc că prima data când am vrut să merg în misiune externă a fost imediat după ce am absolvit, adică în anul 2005, iar pe atunci încă nu eram căsătorit cu Lita. Fratele Feri mi-a spus de câteva ori, cu ani în urmă, că Dumnezeu are ceva special pregătit pentru viața mea, iar Școala de Misiune m-a pregătit pentru acest lucru. Împreună cu soția mea, mai apoi, am luat decizia de a veni în Malawi, unde slujim pe Domnul din anul 2009.

 Q: Ce poti sa ne spui despre Scoala Biblica din Sighet, cati studenti s-au pregatit pana acum acolo? Care sunt nevoile lor ca si studenti? Care sunt nevoile Scolii Biblice?

 IMG_1316A: Școala Biblică din Sighetu Marmației și-a deschis porțile în anul 2003, iar viziunea sa a fost ca să pregătească tineri pentru lucrarea Domnului, fie ea internă, în România, sau externă. România nu duce lipsă de școli biblice, însă ceea ce este special la această școală este accentul pus pe partea practică și eficiența cursurilor. Această școală nu produce teologi, ci vrea să producă lucrători, ceea ce eu cred că este foarte necesar în lumea și timpul în care trăim. Nu aș putea să spun exact câți studenți au trecut prin porțile ei, dar pot să spun că nici unul dintre ei nu termină fără ca să fie schimbat. Nevoile studenților? Din propria experiență pot să spun că lucrul cu care eu m-am confruntat cel mai mult, în special în ultimul an de școală, a fost nesiguranța cu privire la viitor. Cred că fiecare dintre ei își dorește să afle voia Domnului în ceea ce privește lucrarea și viața lor după ce vor absolvi. În ceea ce privește nevoile Școlii, știu că problemele bisericilor locale afectează și bunul mers al Școlii. Rugați-vă pentru tineri care să dorească să se pregătească pentru o viață de lucrare. Prioritățile s-au schimbat în ziua de astăzi, iar mulți creștini, din păcate, nu văd lucrarea ca un lucru foarte important. Pentru mai multe detalii, vă rog să accesați pagina oficială a Școlii. (click)

 Q: Cum ai crezut ca o sa fie in Malawi si care a fost parerea ta sau prima imagine asupra lucrarii ce iti statea inainte, mai ales din punct de vedere a unui misionar alb? Presupun ca acolo exista o baza a misiunii, un centru si deja pusese altcineva plugul in pamantul uscat al misiunii, inaintea ta?

IMG_0046A: Într-adevăr, lucrarea de aici a fost începută și pregătită de alții, care au dus tot greul și problemele care vin cu începerea oricărei lucrări. Fratele Tom a pus bazele, iar fratele Dan Ulici a pregătit terenul pentru viitor, astfel încât noi să putem avea o casă a misiunii, traducători, două biserici unde să putem activa, etc. De la ei am avut o anumită idee despre Malawi și cum ar fi aici, însă atunci când am pășit pentru prima oară în această țară am rămas foarte surprins. Soția mea vă poate mărturisi că în prima noapte defapt am plâns; avusesem șansa să merg puțin prin oraș, iar diferențele dintre Malawi și tot ceea ce știam eu în România m-au copleșit din prima zi. Acest lucru se numește șoc cultural, iar cu ajutorul soției am trecut destul de repede prin el, și după scurt timp m-am obișnuit. Când am fost în România, în 2011, am avut un alt șoc, și anume când am văzut că toți oamenii sunt albi și nu negrii :)).

 Citeam pe blogul misinuii despre cateva din lucrarile care se desfasoara, Q: ai putea descrie in cateva cuvinte bisericile pe care ca si misionar le ajuti? (detalii gen membrii, mod de inchinare, descriere local de inchinare, nevoile bisericilor)

SANY3132_1A: Încă din anul 2009 am început să fiu activ în două biserici baptiste, începute de alți frați misionari dinaintea mea, iar mai apoi am început să ajutăm alte două biserici, pentru ca în anul 2010 să punem bazele unei biserici noi, în Kachere. Bisericile evanghelice din Malawi sunt foarte diferite față de ceea ce cunoaștem noi în România sau Europa; cultura africană influențează mult forma de închinare, astfel încât o anumită doză de dans este acceptată. Cântările sunt, astfel, foarte vioaie, însoțite de bătăi din palme, strigăte de bucurie și uneori chiar tobe africane. Malawienii au un simț puternic al apartenenței, de aceea aproape fiecare cetățean aparține și vrea să aparțină unei biserici, iar acest lucru e motiv de mândrie. Locașurile de închinare nu sunt altceva decât cărămizi și lut, cu acoperiș de paie, însă oamenii se bucură de ceea e au și, așa cum știu ei, dau slavă Domnului. Ca și în oricare țară a lumii a treia, ajutorul material este unul important, iar bisericile iși doresc un locaș de închinare mai decent, cu acoperiș de tablă zincată, sau pereți finisați. Bineînțeles, cea mai importantă nevoie a lor este nevoia de Cuvânt, deoarece mulți oameni nu știu să citească, iar cunoștința lor din Scriptură este doar din auzite. Cei care știu să citească nu prea înțeleg ce citesc, iar din păcate sunt mulți și din aceea care merg la biserică fiind înșelați că aceasta îi va duce în cer, ei defapt fiiind încă pierduți în păcatele lor. Lucrarea cu bisericile necesită mult discernământ spiritual, pentru că fiecare om are problemele și nevoile lui.

 Q: Ce poti sa ne spui despre lucrarea cu cei orfani? Cum se gasesc fonduri pentru ajutorarea lor, taxe scolare, imbracaminte si mancare?

SANY0036 A: Am început lucrarea cu copiii orfani în anul 2012, într-un mod miraculos pot să spun. Mâncarea pentru primele două săptămâni a fost împrumutată de la un frate, însă am știut fără nici o urmă de îndoială că sunt în voia Domnului. Acest început a fost o lecție pentru mine, ca și lucrător. Biblia ne îndeamnă să umblăm prin credință, însă de cele mai multe ori noi nici nu știm ce înseamnă acest lucru. Ne-am obișnuit să ne bazăm pe ceea ce vedem, iar în felul acesta ne furăm pe noi înșine, pentru că nu îi dăm loc Domnului să binecuvânteze așa cum El ar fi dorit. Am început fără nici măcar o primisiune, fără nici măcar 1 RON promis. Am știut însă că trebuie să fac acest pas, iar în scurt timp Domnul a binecuvântat și a dat și pe deasupra. Acum, după aproape 8 luni, avem fonduri pentru a hrăni fiecare copil câte două mese pe zi. Mâncarea lor este variată, astfel încât cuprinde pește, carne de pui, legume, lapte, vitamine și tot ceea ce este esențial unui copil în creștere. Mai mult, cu excepția unei fetițe care are doar 6 ani, fiecare copil merge la școală iar taxele școlare au fost pregătite tot de Domnul. Fiecare copil are haine noi, pături pentru sezonul rece, papuci în picioare, mingi și jocuri, iar în fiecare zi, după ultima masă, ei participă la lecțiile biblice pregătite de surorile din biserică. Planul nostru cu ei este ca, în timp ce avem grijă de nevoile lor materiale, să ne ocupăm și de nevoile lor spirituale. Fondurile necesare acestei lucrări vin din mâna Domnului, iar El a ales să Se folosească de frați și surori din lumea întreagă: România, America, Franța, Japonia, Spania, etc. IMG_1698Acești frați credincioși dau din toată inima și din ceea ce le-a dat Dumnezeu, iar lucrarea merge astfel înainte. Eu am rămas uimit de modul în care Dumnezeu a vorbit inimilor acestor frați, și dau slavă Lui în fiecare zi pentru că încă mai sunt oameni care sunt dedicați Domnului și lucrării Sale. Nu știm ce va fi anul acesta sau în anul viitor, însă știm că Domnul va purta de grijă, așa cum a făcut-o și până acum.

 Q:  Te-as ruga sa pui scris aici, date unde se pot face donatii sau eventual alte date de contact

A: Noi ne încredem în Domnul pentru toate nevoile noastre, pentru familie, și pentru lucrare. Donațiile și dărnicia copiilor Domnului este sursa prin care noi trăim și prin care facem misiune. Dacă doriți să luați legătura cu noi, pentru întrebări sau detalii, vă rugăm să accesați pagina noastră de blog (click) sau, alternativ, ne puteți scrie la adresa noastră de email: ovi.cornea@gmail.com.

ACEASTA A FOST PARTEA I – PARTEA A II-A VA FI POSTATA SAMBATA VIITOARE, 02.02.2013

History writers: Ovidiu Cornea – Missionary in Malawi, Africa I

Tags

, , , , , , , ,


         IMG_1752    Thank you very much for replying to my email! I’ve meet you on the first week of “spiritual growth” period of Hope for the Future camp (special time `reserved` for already born again believers )  in 2007 if I remember well, through Michael, your brother, Tommy and later on, Eric  who became your brothers-in-law, but than you were not married yet (correct me if got the year wrong), but we’ll talk about this later. I did not had the chance to know you very well, you know the story, Q: What made you choose Him, Christ, to attend Bible College Hope for the Future Sighet and then to step into the field of mission, especially in a 3rd world country like Malawi?

A: Dani, first I want to thank you for the opportunity you gave me to share with you and your blog readers, wonderful things God has done and is doing in our lives. I think you’re right, we first met in 2007 in Sighet camp, but the history (the important bit) of my life begins in 2000, when Jesus saved me and gave me a new identity. God put a few special people in my life, and one of them is the brother Feri, from “Holy Trinity” Baptist Church, Baia Mare, where I am registered as a member. Brother Feri fought, both in prayer and in other forms, so that a young man with long hair (Ovi) to be able to hear about Jesus. Together with other brothers and sisters, brother Feri organized a camp week held at Basesti, Maramures County  week that would change my life forever. As they did for each camp participant, these dear brothers and sisters prayed for me as well, and the Lord was good and was merciful over my life. Their example, their faithfulness and dedication had a strong impact on my life from the beginning.190374_188446444524175_4931759_n In 2003, I was going through a difficult period of my life. Although saved I was away from the Lord, and lost, not knowing where to take and what to do. I was on the verge of making a huge mistake, but God has arranged that I had two weeks off but I did not know what to do with that. Did not want to stay home with my parents, with the church I had problems, so I decided to go to Sighet, to have fun and be away from everyone. I never knew that God would use the brothers that were there to speak to my heart and to show me that he can do something meaningful with my life, but only if fully devote myself to Him. If the year 2000 was the year of my salvation, then 2003 was the year my commitment to serve the Lord. Mission College (2003-2005) and later mission in Malawi were just normal steps as a result of that dedication. I believe with all my heart and from experience, that if someone is dedicated wholeheartedly, Lord Jesus will take account of that promise and work according to it because, after all, it is His will as we find the Great Commission.

 Q:What is meant for you as a servant, the marriage to Lita, who was the daughter of the beloved American missionary in Romania, Tom Gentry? The desire and the passion for mission was sent from father-in-law to son-in-law or was a decision that you took before meeting Lita as your wife?

Cornea and Gentry A: We were talking about special people, and brother Tom was also a special man in my life. I can say that he was as a father to me and the time spent with him was time gained. Without exaggeration I can say that I have never met a man so devoted and so passionate for the Gospel and this passion has had an impact in my life, of course. Mission School in general was responsible for my spiritual growth and desire to mission. I must mention that the first time I wanted to go to do foreign mission was right after I graduated, that is in 2005, and back then I was not yet married to Lita. Brother Feri told me a few times, years ago, that God has prepared something special for my life and Mission School prepared me for this. Together with my wife, later on, we decided to come to Malawi, where we serve the Lord since 2009.

Q: What can you tell us about Bible College in Sighet, how many students have been trained there so far? What are their needs as students? What are the needs of the Bible College?

IMG_1316A:  The Bible College in Sighet opened its doors in 2003, and its vision was to prepare young people for the Lord’s work, whether internal, in Romania, or external. Romania has no shortage of Bible Colleges, but what is special about this college is its emphasis on the practical and effective training. This college does not make theologians, but wants to produce ministers, which I think is much needed in the world and time in which we live. I could not say exactly how many students have passed through its doors, but I can say that none of them finishes it without being changed. Students’ needs? From personal experience I can say that the concerns which I faced the most, especially in the last year of college, was the uncertainty about the future. I think each of them (the students) wants to know God’s will regarding the ministry and their lives after they graduate. With regard to college’s needs, I know that the problems going on in the local churches are affecting the work of the College. Pray for young people who wish to prepare for a life of ministry. Priorities have changed today and many Christians, unfortunately, can`t see the importance of ministry. For more details, please visit the official website of the College, (click)

Q: How did you think it would be in Malawi and what was your opinion or first image of the ministry that stood before you, especially from the point of view of a white missionary? I assume that there already existed a mission base, a center and that someone already put plow into the dry land of the mission before you, right?IMG_0046

A: Indeed, the work here was initiated and prepared by others, which led all the burden and problems that come with start of every ministry. Brother Tom settled the foundation and brother Dan Ulici paved the way for the future so that we can have a mission base, translators, two churches where we can be serve, etc.. From them we had some ideas of ​​what Malawi was like, but when I walked for the first time in this country I was very surprised. My wife can testify that I actually cried the first night, I had the opportunity to go a little around the town and the differences between Malawi and everything I knew in Romania I was overwhelmed the first day. These is called culture shock and with my wife’s help I have gone quite quickly through it and after a short while I got used to it. When I was in Romania in 2011, I had another shock, that when I saw that all men are white and not black :)) .

I was reading on the mission’s weblog about a few ministries that are currently running  Q: Could you describe in a few words the churches that you as missionary help?

SANY3132_1A: Since 2009 we started take part in two Baptist churches, churches that were started by other before me, and then I started helping other two churches, as in 2010 to lay the foundations of a new church in Kachere. Evangelical churches in Malawi are very different from what we know in Romania or Europe, African culture influences the form of worship, so that a certain amount of dancing is accepted. Songs are thus very lively, accompanied by clapping, shouting and even African drums. Malawi people have a strong sense of belonging, so almost every citizen belongs and wants to belong to a church, and this is something to be proud of. Places of worship are nothing but bricks and clay, with thatched roof, but people enjoy what they have and give glory to God. As in any third world country, material support is important and churches would like a more decent place of worship with galvanized roof or plastered walls. Of course, their most important needs is the need of the Word, because many people do not know how to read, and their knowledge of the Bible is coming only from what they hear. Those who can read do not understand what I read and unfortunately there are many and why going to church is deceived that going to church will take them to heaven, they actually being still lost in their sins. Church ministry requires much spiritual discernment because every man has his needs and problems.

 Q: What can you tell us about the ministry with the orphans? How do you find founds to help them, to help with their school fees, clothing and food?

SANY0036A: I started the ministry with the orphans in 2012, in a miraculous way I can say. Food for the first two weeks was borrowed from a brother, but I knew without a doubt that is the will of God. This beginning was a lesson for me, as a minister. The Bible tells us to walk by faith, but most times we do not even know what that means. We used to rely on what we see, and thus rob ourselves, because do not leave any space for God  to pour  his blessing as He would have liked to. I started without any promises, without even 1 RON promised. But I knew that I need to do this step and soon the Lord blessed the ministry abundantly that it overflows. Now, after almost eight months, we have funds to feed each child two meals a day. Their food is varied, so that includes fish, chicken, vegetables, milk, vitamins and all that is essential to a growing child. Moreover, with the exception of a little girl who is only six years old, every child goes to school and all school fees have been prepared by God. Every child has new clothes, winter blankets, shoes on their feet, balls and games and each day after the last meal, they participate to Bible lessons prepared by sisters form the church. Our plan with them is that, while we take care of their material needs, to deal with their spiritual needs. The funds required for this ministry comes from the Lord and He has chosen to use brothers and sisters around the world: Romania, America, France, Japan, Spain, etc.IMG_1698 These faithful brothers give with all their heart from what God gave them and so the ministry goes forward. I was amazed by how God spoke to the hearts of those brethren and I give glory to Him each day because there are still people who are committed to God and His work. We do not know how this year will be or the next year, but we know that God will take care, as He did before.

Q: I would ask to write down here, details where one can make donations or any other contact details

A: We trust the Lord for all our needs, for the needs of our family and for the needs of the ministry. Donations and the generosity of God’s children is the source by which we live and we do mission. If you wish to contact us for questions or details, please visit our blog ,available in EN as well, (click)  or alternatively write us an email on: ovi.cornea@gmail.com.

END OF PART ONE – PART TWO WILL BE POSTED NEXT SATURDAY 02.02.2013!

15.000 views – tragere la sorti – prize draw RO – EN

Tags


RO

Multumesc tuturor pentru fiecare “”click si pentru fiecare “share” care a dus blogul la 15.000 de vizitatori. Au fost cel putin 4 perioade de cateva luni din care o perioada chiar de 1 an si 3 luni fara nici-un post, dar iata-ma aici la acest Eben Ezer! Apreciez mult si imi doresc sa pot transmite in continuare dorinta de-al urma pe Hristos !

Cu aceasta ocazie am pregatit si o tragere la sorti, avand ca premiu albumul Hillsong Live – Cornerstone, iar pentru a putea intra in tragerea la sorti tot ce trebuie sa faci este sa sa pui la acest post un comment cu numele si prenumele tau sau un nickname unic. Castigatorul va fi ales random de catre un computer, care foloseste un algoritm de ma depaseste daca incerc sa-l explic, Random Picker, intrarile in concurs se vor incheia si va fi anuntat castigatorul cand blogul ajunge la 15. 250 views! (poti ajuta daca vrei sa se intample acest lucru mai rapid)

Multumesc si mult succes!

EN

Thank you for every “click”and every “share” that brought the weblog to 15.000 views. There were at least 4 long periods of a few months one of period to be more exact was 1 year and 3 months without any post, but here I am to this Eben Ezer! I appreciate and i hope to continue to transmit the desire to turn 2 Christ!

With this occasion i arranged a a prize draw, having one single prize Hillsong Live – Cornerstone album and to enter in the draw all you need to do is to post a comment with your first and last name or a unique nickname. The winner will be chosen randomly by a computer, which uses an algorithm that goes beyond what i am able to explain, Random Picker, entries will be open until the weblog gets to 15.250 views and the winner will be announced soon after! (you can help to get there faster)

Thank you and best of luck!

cornerstone-hillsong